Lăsați poporul să vorbească!

Președintele Klaus Iohannis a limpezit lucrurile. Temele referendumului sunt: 1. Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Vedem opinii pro și contra însă e nevoie de câteva precizări.

E limpede faptul că majoritatea PSD-ALDE a avut o unică agendă de la câștigarea alegerilor parlamentare în 2016: modificarea legilor justiției în interes personal și de grup. Aici nu există niciun dubiu. Avem modificări care au intrat deja în vigoare și există suficiente informații ”pe surse” care dau ca sigură intenția de a modifica codurile penale prin ordonanță de urgență.

Ce putea face președintele? Unica soluție pentru a stopa tăvălugul din justiție era suveranitatea poporului invocată de articolul 2, alin 1, din Constituția României. Acesta spune că ”suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”.

Traducem – președintele Klaus Iohannis a decis să dea voce poporului român, a decis ca acesta să-și exercite suveranitatea printr-unul din cele două mijloace constituționale: referendumul. Cei din PSD-ALDE susțin că suveranitatea aparține Parlamentului prin majoritatea parlamentară. E adevărat. Dar ce faci când suveranitatea Parlamentului, câștigată legitim de PSD-ALDE prin alegeri, este deturnată în favoarea unei persoane sau a unui grup?

Răspunsul e simplu. Îl găsim în articolul 2, aliniatul 2 din Constituție: ”Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”. Or, tocmai asta a făcut această coaliție toxică pentru România. Și-a folosit puterea dată de popor prin Parlament, dar a confiscat suveranitatea poporului și a transformat-o în suveranitatea condamnaților, a pușcăriașilor, a celor cu dosare penale și a corupților. PSD-ALDE a omis să prezinte acest lucru în programul de guvernare prezentat în alegeri cu atâta abilitate prin studiourile TV și în broșurile din cutiile de scrisori.

Semnalul de alarmă în legătură cu adevăratele intenții ale majorității PSD-ALDE în ce privește justiția a fost tras de PNL încă din primele zile ale regimului Dragnea. PNL a reușit să frâneze sau să blocheze numeroase acțiuni anti-justiție ale majorității PSD-ALDE printr-un lung șir de demersuri: sesizarea Comisiei de la Veneția, contestații la Curtea Constituțională și bătălii parlamentare. Astfel că, în mod firesc, PNL și-a asumat, alături de președintele Klaus Iohannis, susținerea acestui referendum în virtutea valorilor comune care stau la baza parteneriatului dintre șeful statului și Partidul Național Liberal – justiție independentă, stat de drept, libertate și democrație.

Răspunsul de care depinde viitorul democrației în România

Fie el și consultativ, referendumul trebuia organizat. Referendumul reprezintă singurul mijloc pe care îl are la dispoziție președintele Iohannis pentru a da glas poporului și de a opri atacul la legile justiției.   

Există o abundență de analize privind detaliile tehnice legate de temele stabilite de președinte, de natura consultativă a referendumului, însă referendumul în ansamblu trebuie privit în următoarea cheie:

Mai precis: vreți ca Guvernul României și majoritatea parlamentară PSD-ALDE să adopte legi și ordonanțe care să vizeze doar o persoană sau un grup de persoane? Vreți ca majoritatea PSD-ALDE să legifereze doar pentru unii? Sau vreți ca legea să fie egală pentru toți? Acestea sunt înțelesurile  capitale ale întrebărilor oficiale ale acestui referendum. De răspunsul la ele depinde viitorul României în rândul democrațiilor lumii libere.