Guvernarea, la bilanţul de doi ani. Ce a făcut PSD din câte a promis, ce obiective a ratat şi ce restanţe mai are

La doi ani după ce a câştigat alegerile cu un program de guvernare care promitea lapte şi miere, PSD a reuşit mai mult să stârnească haos în salarizare şi pensii, să adopte legi fără să îi consulte pe cei afectaţi şi să rateze câteva obiective importante.

Astăzi se împlinesc doi ani de când PSD a câştigat alegerile parlamentare din 2016, cu un program de guvernare ambiţios, care a fost schimbat de două ori până în prezent, fie ca unele măsuri asumate să fie amânate, fie ca unele termene de aplicare să fie pur şi simplu „uitate“.

Bilanţul la doi ani arată că PSD se pricepe cel mai bine să mărească salarii şi pensii şi să facă legi slabe care sunt criticate de actorii din domeniu, dar „scârţâie” la construcţia de autostrăzi, spitale şi, în general, la capitolul investiţii.

„Adevărul” a luat la puricat cea mai recentă variantă a acestui program de guvernare şi vă prezintă ce a reuşit să realizeze PSD până în prezent din tot ce a promis, ce obiective a ratat şi ce restanţe mai are.

Ce s-a făcut Legea Salarizării Unitare. Adoptată în luna iunie 2017, legea salarizării unitare s-a aplicat de la 1 iulie 2017. Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu a fost stabilit între 1 (respectiv salariul minim pe economie, 1.900 lei) şi 12, salariul preşedintelui. La 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii au beneficiat de o creştere de 25% a salariilor brute. De la 1 martie 2018, medicii şi asistentele s-au bucurat de întreaga creştere salarială prevăzută de lege, urmând ca lor să nu le mai crească salariul până în 2022. Tot atunci, salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 20%. De la anul, creşterile vor continua conform unei grile. Pentru bugetarii din învăţământ, toate creşterile salariale prevăzute în legea salarizării vor fi implementate din 2020, în loc de 2022. Impactul acestei legi va fi de 43 de miliarde de lei până în 2022.

Mutarea contribuţiilor şi scăderea impozitului. De la 1 ianuarie 2018, Guvernul a mutat contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi a redus numărul acestora. Contribuţia de asigurări sociale (CAS) este de 25% din salariul brut, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10% din salariul brut, iar contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) este de 2,25%. În acelaşi timp, Guvernul a redus impozitul pe venit de la 16% la 10%. Cele două măsuri, aplicate simultan, au redus deficitul bugetului public de pensii, dar au afectat veniturile statului din impozitul pe venit. Mai mult, ele au anulat o parte din majorările salariale din legea salarizării, printr-un simplu artificiu contabil.

Salariul minim. Acesta a fost majorat anual cu 100 de lei, recent fiind aprobată creşterea lui de la 1.900 lei la 2.080 lei, de la 1 ianuarie 2019. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net. În 2019 el va fi de 2.350 lei.

Punctul de pensie. A crescut anual cu cel puţin 10%, însă anul acesta fiind majorat cu întârziere, la 1 iulie în loc de 1 ianuarie, la 1.100 lei. Pensia minimă a crescut de la 520 lei la 640 lei de la 1 iulie 2018. Şi în 2019 va fi majorat cu întârziere, abia la 1 septembrie , la 1.265 lei. Potrivit calculelor „Adevărul”, pensionarii pierd 1.320 lei în cele opt luni de amânare.

Legea pensiilor. Iniţiativă legislativă adoptată, dar cu întârziere. În prezent, se află în Parlament, unde îi pot fi aduse modificări. Urmează să fie implementată din septembrie 2019, odată cu majorarea punctului de pensie.

Programul Investeşte în tine. Tinerii pot să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporţie de 80% de către stat, de maxim 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părţi din construcţia unei locuinţe.

Start-Up Nation. Guvernul a continuat şi în acest an programul prin care oferă finanţare nerambursabilă de 200.000 lei pentru fiecare startup, fără a fi nevoie de cofinanţare.

Legea Insolvenţei. Adoptată la finalul lunii septembrie, a stârnit mai multe critici din partea specialiştilor, dar a fost în mare parte reparată. Încă nu se pot vedea efectele.

Legea Turismului. Proiectul este gata, dar specialiştii din domeniu spun că textul actual nu corespunde solicitărilor industriei şi acest sector nu va ajunge să contribuie cu cel puţin 10% la produsul intern brut al României. De asemenea, garantarea pachetelor de servicii turistice a fost pusă în cârca agenţiilor, printr-o nouă legislaţie.

Reînnoirea flotei Tarom. Mai multe aeronave noi au intrat deja în flota companiei de stat şi altele au fost comandate. Guvernul vrea achiziţionarea în rate (leasing) a unui total de 27 de aeronave moderne.

Titluri de stat pentru populaţie. Începând cu 2018, Finanţele emit titluri de stat pentru populaţie, în moneda locală.

Ce s-a ratat şi ce a fost uitat

Creştere economică. România ar putea să nu aibă în acest an creştere economică de 5,5%, cum a estimat Guvernul. Comisia de Prognoză a revizuit creşterea economică din acest an la 4,5%, în prognoza de toamnă.

Fondul Suveran de Investiţii. Guvernul a promis realizarea de investiţii majorare în infrastructură şi spitale, prin acest fond. Înfiinţarea lui a eşuat, prin lege, fiind declarată neconstituţională, aşa că Executivul a trebuit să îşi asume o ordonanţă privind cadrul general de înfiinţare a fondurilor suverane, urmând ca Executivul să stabilească şi companiile care vor face parte din el.

Parteneriat public-privat. Guvernul a adoptat în acest an legislaţia care reglementează parteneriatul public-privat şi derularea de investiţii în acest sistem. Comisia Naţională de Prognoză a fost împuternicită să se ocupe de PPP. Cu toate acestea, până în prezent, s-au publicat studiile de fundamentare pentru investiţii în PPP doar pentru Autostrada Braşov – Ploieşti şi pentru Clinica Multifuncţională Dr. Calistrat Grozovici. Licitaţia pentru Braşov – Ploieşti a fost demarată, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 17 decembrie.

Spitalele regionale. Guvernul vrea construcţia a 8 spitale regionale şi a unui spital republican în Bucureşti. Cu toate acestea, desemnarea locaţiilor şi contractarea studiilor de prefezabilitate pentru toate cele 9 spitale trebuiau să se facă până la 1 iulie 2018. Autostrăzi. Prin Fondul Suveran erau planificate trei autostrăzi: Târgu Mureş – Iaşi, Timişoara – Bucureşti şi Iaşi – Bucureşti. Cum FSDI încă nu este funcţional, se încearcă soluţii alternative. S-a adoptat o lege pentru construcţia Târgu Mureş – Iaşi, însă proiectul a fost preluat, deşi numai pe jumătate, de Comisia de Prognoză. Restul nu au fost luate încă în discuţie.

Autostrăzi. Prin Fondul Suveran erau planificate trei autostrăzi: Târgu Mureş – Iaşi, Timişoara – Bucureşti şi Iaşi – Bucureşti. Cum FSDI încă nu este funcţional, se încearcă soluţii alternative. S-a adoptat o lege pentru construcţia Târgu Mureş – Iaşi, însă proiectul a fost preluat, deşi numai pe jumătate, de Comisia de Prognoză. Restul nu au fost luate încă în discuţie.

Impozitul pe venitul global. Au existat discuţii, dar fiind o măsură controversată a fost uitată.

Peticirea salariilor din IT şi cercetare-dezvoltare. Salariaţii din IT şi cercetare-dezvoltare au fost afectaţi în acest an de transferul contribuţiilor, ei fiind scutiţi de impozitul pe venit. Guvernul a găsit o soluţie temporară pentru peticirea lor, dar nu există în prezent o discuţie pentru prelungirea ei, aşa că salariile ar putea să scadă în 2019.

Zero impozit pentru medici. Guvernul dorea extinderea neimpozitării venitului şi pentru medici începând cu 2019, însă nicio măsură nu a fost luată până acum în acest sens.

Scăderea TVA la 18%. Guvernul a promis că va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Trebuia de asemenea, extinsă cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafaţă mai mică de 120mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.

Informatizarea instituţiilor din România. Guvernul trebuia să prezinte, până la 1 iulie 2018, calendarul şi modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administraţia publică din România.

Majorarea sumelor pentru vârstnici. Programul de guvernare propunea creşterea alocării de bani la 1.400 lei/lunp/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019.

Impozitul pe dividende. Acest impozit trebuia eliminat, însă nu există termen pentru această măsură.

100% din impozitul pe venit către primării. Programul de guvernare prevedea că impozitul pe venit va reveni integral bugetelor administraţiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2019. Termenul a fost amânat de la 1 ianuarie 2018.

Achiziţii centralizate. Începând cu 1 ianuarie 2019, trebuiau să se facă achiziţii de medicamente şi materiale sanitare doar în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătăţii.

Codul economic. „Codul Economic al României”, care trebuia să cuprindă Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic, trebuia să intre în dezbatere parlamentară în 2018.

Reducerea numărului taxelor. Guvernul a promis că, începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor si comisioanelor (cu aplicare generala) în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populaţie vor exista cel mult 10 taxe, generale, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe maşină, etc. Toate celelalte taxe, tarife si comisioane vor fi eliminate sau comasate. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale (cu aplicare generală), va fi de maxim 40.

Încurajarea tinerilor în agricultură. Programul de guvernare prevede încurajarea accederii tinerilor în agricultură prin modificarea legislaţiei astfel încât cei cu vârste mai mici de 40 de ani, în primii 4 ani de la angajare, să fie scutiţi de plata impozitului pe venit.

Eliminarea impozitului pe terenul agricol. Guvernul propunea încurajarea lucrării terenului agricol, prin eliminarea impozitului pe terenul agricol lucrat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv. Mai mult, programul de guvernare prevedea impozit 0 pentru parcul auto din agricultură, respectiv pentru tractoare şi utilaje agricole, începând cu 1 ianuarie 2019.

Lista neagră a firmelor care lucrează cu bani publici. Guvernul a propus elaborarea unei „liste negre“ a firmelor care lucrează cu bani publici şi nu respectă termenele şi preţul.

Sursă: adevarul.ro

Foto: gov.ro